Calendarul competițional al echipei de copii a Alpin Club Carpatic este în 2016, datorită partenerilor, sponsorilor și, mai ales, eforturilor personale ale sportivilor și antrenorilor, bogat și bine pe drumul către o activitate normală și necesară oricărui sportiv de performanță. Include, pe lângă acțiuni de escaladă pe plan național, toate concursurile majore europene specifice edicate copiilor. Vorbim mai jos de prezența Alpin Club Carpatic la Imst și alte competiții de escaladă.

Grand Slam Imst, Austria, 4-5 iunie:

Concursul de escaladă de Imst (Austria) este unul din cele mai vechi și mai renumite concursuri europene destinat copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 13 ani. Niciunul din celelalte întreceri de grand slam din calendarul federației internaționale de escaladă (I.F.S.C.), precum cele de la Arco (Italia) sau Petzen (Austria), nu adună la start atâția concurenți din așa de multe țări. Așa se face că, deși nenumit ca atare, Imst-ul reprezintă în fapt Campionatul European de Escaladă pentru copii.

Nu am un argument solid, confirmat, pentru această întâietate. Poate fi calitatea superioară a organizării și a arbitrajului, poate fi imensitatea de panou, cât o faleză (deși la fel de apreciat era si–n trecut, înainte de inaugurarea noii structuri). Într-atât de solicitată a devenit această manifestare, încât la ediția din acest an (a XIV-a), organizatorii au fost nevoiți să introducă limitări la înscriere pentru categoriile superioare (12-13 ani).

Evident, ediția din 2016 a marcat o participare record: 221 sportivi, din 19 țări europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Ungaria, Israel, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria și România).

Despre participanți:

Sunt câțiva ani buni de când sportivii A.C.C. participă cu regularitate la întrecerile de escaladă ale concursului de la Imst. Ne mândrim cu câștigarea a două ediții, prin sportivii Antonia Trifu (2008) și Cristian Rapa (2013), dar și prin alte clasări pe podium sau în partea superioară a clasamentului prestigioasei întreceri. Nu am lipsit nici anul acesta de la acesta de la marea sărbatoare. Am fost prezenți cu o echipă mai mică, alcătuită din frații Darius și Cristian Râpă, și Ariana Dudău, aceștia fiind insoțiți de antrenorii lor, Marian Bucneru, Robert Cohn și Bogdan Dudău.

Darius, 10 ani, este cel mai mic dintre sportivii ACC, el aflându-se, de altfel, la participare la concursul de la Imst. Un rezultat bun pentru Darius ar fi însemnat clasarea în primii 10 concurenți ai categoriei sale, iar unul foarte bun, la care speram cu toții, l-ar fi constituit ocuparea unui loc pe podium.

Ariana, 12 ani, a revenit la Imst după o absență de doi ani pentru a se confrunta cu cele 60 de concurente acceptate în concurs, la categoria sa (12-13 ani). Prezența fluctuantă la antrenamente ne îndreptățea a spera doar la o clasare în prima treime a clasamentului.

Cristi, 13 ani. În pofida unei concurențe puternice făcută de numeroși cățărători foarte valoroși, speranțele noastre se îndreptau cu precădere înspre acesta. Visam la un loc pe podium, deși știam că va fi foarte greu. Titlul de campion național la juniori, obținut cu două săptămâni înainte de Imst în fața unor sportivi cu 3-4 ani mai mari ca el, ne dăduse chiar certitudinea implinirii visului. Din păcate, neastâmpărat și indisciplinat cum il știm, Cristi a răcit, pentru ca imediat mai apoi să se accidenteze (la fotbal!). 2 săptămâni de pauză, apoi 2 antrenamente înainte de concurs (și astea făcute în ciuda indicațiilor medicului sportiv) nu au ajutat pregătirii lui.

Desfășurare:

Drum, cantonament

Cam asta era situația noastră înainte de plecarea la drum. Am plecat să cucerim Imst-ul cu 10 zile înainte de concurs.

Pentru prima oară după atâția ani, reușisem să ne mobilizăm resursele și să organizăm un cantonament itinerant înainte de Imst. Schema a fost una simplă: o zi de drum urmată de două de antrenament la săli de escaladă celebre, precum cele din Viena si Innsbruck; apoi un mic drum de 60 km de la Innsbruck la Imst și… marea competiție desfășurată deasemenea în doua zile (sâmbată și duminică, 4 și 5 iunie)

După îndelungi ezitări și deliberări, l-am luat cu noi și pe Cristi. Decizia am luat-o cu doar 24h înainte de plecare. Nu ne-a lăsat inima să-l lăsăm acasă și să-i administrăm o binemeritată pedeapsă după atâtea năzbâtii care l-au pus, de nenumărate ori, în situația de a rata concursuri. Până la primul lui antrenament, Cristi urma să se facă folositor la filaj și la bucătărie (căci, pe lângă un bun cățărător, el este și un bun bucătar, așa tânăr cum este).

Concurs, calificări

Greșelile făcute în calificările de sâmbătă, toate pe fond de relaxare în traseele cele mai ușoare, au impiedicat-o pe Ariana să acceadă în finală, ea ocupând locul 23 din cele 63 de participante la categoria sa.

În finală s-au calificat cu succes, de pe poziția 1, atât Darius, cât și Cristi. După un parcurs bun pe primul traseu de finală și o ascensiune soldată cu top pe cel de-al doilea traseu, Darius a ocupat în cele din urmă locul 2 la categoria 10-11 ani băieți. Performanța de a fi reușit în ajunul concursului parcurgerea „la vedere” au unui traseu de 9-, precum și faptul de a fi fost cel mai tânăr concurent din primii 12 clasați la categoria sa îl creditează pe Darius cu prima șansă la obținerea victoriei în 2017.

Inactivitatea din ultimele săptămâni nu i-a dat lui Cristi șansa de a reedita performanțele „din tinerețe”, el ocupând într-un final locul 5.

În concluzie:

• Darius, locul 2/ 45 concurenți (categoria 10-11 ani)
• Cristi, locul 5/ 60 concurenți (categoria 12-13 ani)
• Ariana, locul 23/ 63 concurenți (categoria 12-13 ani)

Pentru conformitate, vezi rezultatele pe pagina Federației Austriece la:

http://reini-sport.at/nennliste.php?idbewerb=1504

Epilog

Se putea mai mult? Este o întrebare care ne frământâ pe toți. Rezultatele în ansamblu, dar și în parte, sunt mulțumitoare și trebuie privite atât din perspectiva valorii sportive a cățărătorilor noștri, cât și din prisma participării la cel mai puternic concurs european de escaladă destinat copiilor.

După parcurgerea a 8 trasee, o singură priză i-a lipsit lui Darius să câștige. Este puțin? Puțină atenție i-a lipsit și Arianei la traseele cele mai ușoare pentru ca să intre în finală și doar ghinionul i-a pus lui Cristi piedică la fotbal înainte de concurs. De cele mai multe ori, însă, puținul acesta poate să însemne foarte mult (mult mai multe ore de antrenament, mult mai multă voință, disciplină, mult mai multă concentrare și… de ce nu, poate și noroc). Ceea ce din tribună pare un aspect minor, în arenă devine esențial. Poate de aceea palmaresul unora este clădit pe cifre și al altora cuprinde numeroase aliniate ce încep cu “puțin a lipsit…”.

Copiii par să fi înțeles o bună parte a acestui adevăr și sunt unanimi, acum, la întoarcere, că trebuie să tragă și mai tare și, în “puținul” timp rămas până la următorul concurs internațional de grand-slam, de la Petzen (8-10 iulie), să poată spune, împreună cu antrenorii lor, că au “dat tot”. Poate nu o să câștigăm la viteză, dar la probele de escaladă și bouldering vom urca cu toții pe podium!